VINUL ÎN VECHIUL TESTAMENT

Num. 6:3 „ (El) să se ferească de vin si de băutură îmbătătoare; să nu bea nici oțet făcut din vin, nici oțet făcut din vreo băutură îmbătătoare; să nu bea nici o băutură stoarsă din struguri, si să nu mănânce struguri proaspeți nici uscați."



CUVINTE  EBRAICE  PENTRU  VIN. în general, există două cuvinte ebraice care sunt traduse prin „vin" în Biblie.

(1) Primul și cel mai comun cuvânt este yayin, un termen generic folosit de 141 de ori în Vechiul Testament pentru a indica diferite feluri de vinuri fermentate și nefermentate (vezi Neem. 5:18 care vorbește de „tot vinul" care era de trebuință). (a) Pe de o parte, yayin se aplică la toate felurile de sucuri fer­mentate obținute din struguri (vezi Gen. 9:20-21; 19:32-33; I Sam. 25:36-37; Prov. 23:30-31). Rezultatele tragice ale folosirii vinului fermentat sunt descrise în diverse locuri ale Vechiului Testament, mai ales în Prov. 23:29-35 (vezi paragraful următor), (b) Pe de altă parte, yayin este de asemenea utilizat pentru a desemna sucul dulce, nefermentat, obținut din struguri. Acest termen poate să se refere la sucul proaspăt așa cum este el stors din struguri. Isaia proorocește: „Nimeni nu mai calcă vinul (yayin) în teascuri" (Is. 16:10); de asemenea Ieremia spune: Am secat vinul (yayin) din teascuri; nimeni nu mai calcă teascul cu strigăte de bucurie" (Ier. 48:33). De fapt, Ieremia se referă chiar la sucul aflat încă în struguri ca fiind yayin (vezi Ier. 40:10, 12). O altă dovadă că yayin se referă uneori la sucul de struguri nefermentat este găsită în Plângerile lui Ieremia, unde autorul descrie pe copiii sugari pe când se adresau mamelor lor strigând după hrana lor obișnuită, a „pâinii și vinului" (PI. Ier. 2:12). Faptul că sucul de struguri nefermentat poate fi cunoscut sub numele de „vin" este susținut de diverse studii erudite. Enciclopedia Ebraică (1901) afirmă: „Vinul proaspăt înainte de fermentare era numit yayin-migat (vinul ciubărului) (Sanh. 70a)". De asemenea, Enciclopedia Iudaică (1971) atestă faptul că termenul yayin era utilizat pentru referiri la sucul de struguri aflat în diverse stadii, inclusiv la „vinul proaspăt stors, anterior fermentației". Talmudul Babilonian atribuie lui Rabbi Hiyya o afirmație referitoare la „vinul (yayin) din teasc" (Baba Bathra, 97a). Și în Halakot Gedalot se spune: „Se poate zdrobi un ciorchine de struguri, fiindcă sucul de struguri este considerat vin (yayin) conform legilor Nazireatului" (citat de Louis Ginzberg în Anuarul Evreiesc American, 1923, pp. 408-409). Pentru o discuție asupra termenului oinos, echivalentul grecesc din Noul Testament al cuvântului ebraic yayin, vezi articolul VINUL ÎN PERIOADA NOULUI TESTAMENT (1) si (2) ).

(2)     Celălalt cuvânt ebraic tradus prin „vin" este tirosh, un cuvânt care înseamn㠄vin nou". Tirosh apare de 38 de ori în V. T. ; el nu se referă niciodată la băutura fermentată, ci totdeauna la rodul nefermentat al viței, bunăoară care se află încă în ciorchinele de struguri (Is. 65:8) sau sucul dulce de struguri de curând recoltați (Deut. 11:14; Prov. 3:10; loel 2:24). Brown, Driver, Briggs (Un lexicon Ebraic-Englez al V.T.) afirmă că tirosh înseamnă must, vin proaspăt sau nou; Enciclopedia Ebraică (1901) afirmă că termenul „tirosh include toate categoriile de sucuri dulci și must și nu include vinul fermentat". Tirosh are „o binecuvântare în el" (Is. 65:8); vinul fermentat, însă, „este batjocoritor" (Prov. 20:1) și produce amețeală (vezi Prov. 23:31, notă).

Pe lângă aceste două cuvinte pentru vin, există un alt cuvânt ebraic care apare de 23 ori în Vechiul Testament și adesea în același context - shekar, tradus în mod uzual ca „băutură amețitoare (bere)" (de exemplu, I Sam. 1:15) sau „băutură îmbătătoare" (de exemplu, Num. 6:3). Unii cercetători și-au exprimat părerea că shekar se referă cel mai adesea la o băutură fermentată, făcută probabil din suc de palmier, rodii, mere sau curmale. Enciclopedia Ebraică (1901) sugerează că atunci când yayin  s-a diferențiat de shekar,  cel  dintâi a denumit un fel  de băutură fermentată diluată cu apă, pe când acesta din urmă una nediluată. Uneori, însă, acesta poate  să se refere  la un suc  dulce satisfăcător nefermentat  (Robert P. Teachout, „Utilizarea „vinului" în V. T.", dizertație pentru Th. D., Seminarul Teologic Dallas, 1979). Shekar este înrudit cu shakar, un verb ebraic care poate însemna „a bea fără restricție", pe lângă sensul de „a se îmbăta", în cele mai multe cazuri, cel mai bine este să se înțeleagă că atunci când yayin și shekar sunt utilizate împreună, ele formează o singură figură de vorbire care se referă la băuturi îmbătătoare.

CONCEPȚIA VECHIULUI TESTAMENT ASUPRA VINULUI FERMENTAT.

Există diferite locuri în V. T. unde utilizarea cuvintelor yayin și shekar ca băuturi fermentate este condamnată.

(1) Biblia descrie pentru prima dată efectele rele ale vinului îmbătător în istorisirea despre Noe (Gen. 9:20-27). El a sădit o vie, a cules-o, a făcut vin îmbătător din struguri și a băut din el. Aceasta a dus la beție, la indecență, la imprudență și la o tragedie în familie prin blestemul aruncat asupra lui Canaan. Pe vremea lui Avraam, vinul îmbătător a fost un factor stimulator al actului de incest prin care fiicele lui Lot au rămas însărcinate (Gen. 19:31-38).

(2)  Dumnezeu a poruncit ca toți preoții lui Israel să se abțină de la băuturi amețitoare „când veți intra în cortul întâlnirii, ca să nu muriți" (Lev. 10:9-10).

(3)  Dumnezeu a revelat, de asemenea, voia Sa cu privire la vin și la băutura îmbătătoare   făcând   din   abstinență   o   experiență   pentru   toți   care   depuneau jurământul de Nazireat (vezi paragraful următor).

(4)  Înțelepciunea dată de Dumnezeu lui Solomon l-a determinat să scrie: „Vinul este batjocoritor, băuturile tari sunt gălăgioase; oricine se îmbată cu ele nu este înțelept" (Prov. 20:1, notă). Băuturile alcoolice pot face pe cineva să batjocorească cerința de neprihănire a lui Dumnezeu și să piardă autocontrolul privitor la păcat și imoralitate.

(5)  Biblia afirmă fără echivoc că pentru a evita nenorocirea și durerea și a urma mai degrabă voia lui Dumnezeu, cel neprihănit nu trebuie nici măcar să privească sau să dorească vreun fel de vin fermentat care poate îmbăta și conduce la patima beției (vezi Prov. 23:29-35 ).

 

NAZIREII SI VINUL.

 

Nazireii trebuiau să susțină că orice Israelit ar trebui să trăiască la un nivel la fel de înalt dedicarea față de Dumnezeu, așa cum ei înșiși o fac (vezi Num. 6:2 ). Dumnezeu le-a dat instrucțiuni clare privitoare la utilizarea vinului.

(1) Nazireii trebuiau să se abțină de la „vin și alte băuturi îmbătătoare" (Num. 6:3: vezi Deut. 14:26 ); de fapt, lor nu le era permis să mănânce sau să bea nici un produs obținut din struguri, fie el în formă lichidă sau solidă. Foarte probabil că Dumnezeu" a dat această poruncă pentru a ocroti împotriva ispitei de a folosi băuturi îmbătătoare și pentru ca Nazireul să nu bea vin alcoolic din greșeală (Num. 6:3-4). Dumnezeu nu dorea ca o persoană dedicată în totalitate Lui să fie expusă posibilității de a se îmbăta sau de a cădea în patima beției (compară cu Lev. 10:8-11; Prov, 31:4-5). Astfel, cel mai înalt standard pus înaintea poporului lui Dumnezeu cu privire la băuturile alcoolice era abstinența totală (Num. 6:3-4).

(2)  Consumarea alcoolului conduce adesea la diferite alte păcate (de exemplu, imoralitatea sexuală sau actele criminale). Nazireii nu trebuiau să mănânce sau să bea nimic din cele obținute din vin, pentru a-i învăța că ei trebuie să evite păcatul și orice lucru care are tangență cu el, conduce la el sau ispitește pe cineva să-l săvârșească.

(3)  Etalonul lui Dumnezeu față de Nazirei, de abținere totală de la vin si băutură fermentată a fost batjocorit și respins de către mulți din Israel, în timpul vieții lui Amos. Acest prooroc afirma că cei lipsiți de evlavie „au dat Nazireilor să bea vin" (vezi Amos 2:12, nota). Proorocul Isaia a declarat și el: „Preoții și proorocii sunt îmbătați de băuturi tari; se clatină când proorocesc, se poticnesc. Toate mesele sunt pline de vărsături murdare și nu mai este nici un loc curat" (Is. 28:7-8). Aceasta s-a întâmplat deoarece acei conducători religioși au refuzat standardul înalt al lui Dumnezeu de abstinență totală (vezi Prov. 31:4-5 ).

(4)     Spiritul Nazireatului — adică, consacrarea totală față de Dumnezeu și cele mai înalte standarde ale Sale — este o exigență pentru cel ce crede în Hristos (Rom. 12:1; II Cor. 6:17; 7:1). Abținerea de la orice lucru care poate atrage pe cineva în păcat, care stimulează o dorință pentru lucruri vătămătoare, care deschide calea spre droguri sau alcoolism, sau care face pe un frate sau pe o soră să se poticnească, este tot atât de necesară pentru credinciosul de astăzi cât si pentru Nazireul din perioada Vechiului  Testament   (vezi  I  Tes.  5:6 ;  Tit 2:2;  vezi  articolul  VINUL ÎN PERIOADA NOULUI TESTAMENT (1) și (2)).