PILDELE SAU PROVERBELE LUI SOLOMON

 

 

Cartea aceasta nu trebuie judecată după volum, ci după imensitatea înțelepciunii pe care o găzduiește. Mii de volume din bibliotecile lumii nu ne pot ajuta, toate la un loc, cît ne poate ajuta această singură carte. Autorul ei nevăzut este Dumnezeu, iar priceperea ei, deși născută în sferele cerului este destinată să revoluționeze viața terestră.

 

Titlul: Un proverb este un discurs de înțelepciune redus la o singură frază.

 

Autorul: Textul cărții îl menționează pe Solomon drept autor la începutul fiecăreia din cele trei secțiuni ale ei (1:1; 10:1; 25:1). Despre Solomon știm deja că a fost autorul a 3.000 de proverbe și a 1.005 cîntări (1 Împ. 4:32). Nici un om din Israel nu a fost mai potrivit să editeze o carte de înțelepciune ca acest Solomon. El s-a rugat Domnului pentru înțelepciune (1 Împ. 3:5-9) și a primit-o așa cum nu i-a mai fost dată nici unui om de pe fața pămîntului (1 Împ. 4:29-31). Strălucirea gîndirii lui l-a făcut celebru în lumea de atunci și a atras admirația celor veniți de la mari depărtări ca să-l vadă și să-l asculte (1 Împ. 4:34; 10:1-l3, 24). Contribuția lui Solomon la ridicarea Israelului a fost imensă. Capacitatea lui de sinteză, intuiția și clarviziunea lui sînt și astăzi proverbiale. Asta nu înseamnă că tot ceea ce a scris Solomon a fost produsul său nemijlocit. El însuși ne spune că i-a plăcut să zăbovească îndelung asupra înțelepciunii răspîndite de scrierile altora: „Pe lîngă că Ecleziastul a fost înțelept, el a mai învățat și știința pe popor, a cercetat, a adîncit și a întocmit un mare număr de zicători. Eclesiastul a căutat să afle cuvinte plăcute, și să scrie întocmai cuvintele adevărului" (Ecles. 12:9-10). Prin aceasta, el a recunoscut că înțelepciunea nu este monopolul unui singur om, ci este darul făcut de Dumnezeu oamenilor: „Cuvintele înțelepților sînt ca niște bolduri; și, strînse la un loc, sînt ca niște cuie bătute, date de un singur stăpîn" (Ecles. 12:11).

 

Data: Această culegere de proverbe a fost alcătuită prin preajma anului 931 î.Cr. de către Solomon. Capitolele 25-29 ale cărții au fost culese mai tîrziu de Ezechia și adăugate cărții lui Solomon.

 

Conținutul cărții: În această carte avem de a face cu mult mai mult decît cu o culegere de proverbe. De fapt sînt o varietate întreagă de procedee stilistice sub care ne-a fost transmis㠄înțelepciunea" acumulată de acest împărat cu o desăvîrșita capacitate artistică. Cuprinsul cărții semnalează diferitele modalități de exprimare, așa că nu le vom mai enumera aici.

 

Mesajul cărții: În capitolul 8 al cărții, „înțelepciunea" este personificată și descrisă în toată perfecțiunea ei. Ea este de origine divină (8:22-31), este izvorul vieții biologice și spirituale (8:35, 36; 3:18), este neprihănită și adevărată (8:8, 9) și se oferă tuturor celor ce o caută (8: 1-6, 32-35). Peste veacuri aceast㠄înțelepciune" s-a întrupat în persoana Domnului Isus Cristos, „în care sînt ascunse toate comorile înțelepciunii și ale științei" (Col. 2:3). Cartea proverbelor este o anticipare a întîlnirii cu Cristos, „care a fost făcut de Dumnezeu pentru noi înțelepciune, neprihănire, sfințire și răscumpărare" (1 Cor. 1:30; conform lui 1 Cor. 1:22-24). Iată schița acestei cărți:

 

SCHIȚA CĂRȚII

 

I. LAUDA ÎNȚELEPCIUNII l - 9

15 sonete. Introducere (1:1-9);

 

Ademenire din partea păcătoșilor (1:10-19)

Înțelepciunea care eliberează (2:1-22)

Folosul temerii de Dumnezeu (3:1-10)

Înțelepciunea, răsplata supremă (3:11-20)

Înțelepciunea, suprema siguranță (3:21-26)

Înțelepciunea și viclenia (3:27:35);

Înțelepciunea, suprema moștenire (4:1-9)

Cele două căi (4:10-19)

Înțelepciunea și sănătatea (4:20-27)

Femeia străină (5:1-23)

Despre chezășie (6:1-11)

Leneșul (6:6-11)

Cel ce seamănă certuri (6:12-19)

Ferește-te depreacurvie (6:20-35)

Casa înțelepciunii și Casa Nebuniei (cap. 9)

 

2 monologuri

 

Avertismentul înțelepciunii (1:20-33)

Înțelepciunea și femeia străină (cap. 7 și 8)

 

II. MAXIMELE ÎNȚELEPCIUNII 10 - 24

375 de proverbe său aforisme în formă de afirmații care se contrastează, se completează sau se compară reciproc (10:1-22:16)

 

16 epigrame. Introducere (22:17-21);

Epigrame amestecate (22:22-29);

Pericolul lăcomiei (23:1-3);

Deșertăciunea bogățiilor (23:4-5)

Gazda vicleană (23:6-8);

Epigrame amestecate (23:9-18);

Îmbuibarea vinovată (23:19-21);

Trei ziceri (23:22-25)

Cursa celei stricate (23:26-28);

Vin și Vai (23:29-35);

Epigrame amestecate (24:1-10);

Scapă-l dacă poți (24:11-12);

Înțelepciunea și mierea (24:13-14);

Patru epigrame (24:15-22);

Imparțialitate (24:23-25);

Trei ziceri (24:26-29);

Ogorul leneșului (24:30-34)

 

III. ALTE MAXIME 25-31

7 epigrame și proverbe înmănunchiate.

Împăratul (25:1-7);

Diferite (25:6-26:2);

Despre nebuni 26:3-12);

Leneșul (26:13-16);

Dezbinătorii (26:17-26);

Diverse (26:27-27:22)

Gospodarul bun (27:23-27)

55 de proverbe sau aforisme În formă de perechi care se contrastează, se completează sau se compară reciproc (cap.28 și 29)

Cele treisprezece ziceri ale lui Agur (cap.30)

Spusele mamei lui Lemuel (cap.31:1-9)

Un acrostih despre femeia vrednică de cinste (cap.31:10-31)

 

******************************************