NEEMIA

 

 

Exilul babilonian a semnat actul de deces al limbii ebraice vechi. Poporul născut în robie și-a însușit limba cu caractere aramaice. De aici s-au tras o seamă de dificultăți legate de educația religioasă. Cu unele dintre ele ne vom întîlni în cartea Neemia.

 

Titlul: Cartea poartă numele personajului ei principal. Neemia a fost unul dintre evreii rămași în „diaspora" (răspîndire) atunci cînd împăratul Cir a dat evreilor decretul de întoarcere în țara promisă. El a ocupat funcția de paharnic al împăratului Artarxerxes, o poziție de onoare și de mare influență asupra deciziilor imperiale. Acest Artaxerxes a avut-o ca mamă vitregă pe Estera, prințesa iudeică care trăia fără îndoială în perioada de timp acoperită de această carte. Probabil că influența ei l-a ajutat pe Neemia să ocupe această funcție înaltă în ierarhia de la curtea împărătească.

 

Autorul: Fără nici o îndoială că părțile scrise la persoana a-I-a sînt scrise de Neemia însuși. (De la cap. 1 la 7 și de la 12:27 la 13:31 care marchează sfîrșitul cărții). Restul poate fi ușor contribuția cărturarului Ezra, așa cum am arătat deja în introducerea făcută la cartea care-i poartă numele.

 

Data: Cu aproximație, anul 430 î.Cr. Prima venire a lui Neemia la Ierusalim „în luna Nisan, anul al douăzecelea al împăratului Artaxerxe", a fost stabilită de Societatea Astronomică Britanică ca 14 Martie 445 î.Cr. A doua venire a lui Neemia la Ierusalim a avut loc în „al treizeci și doilea an al împăratului Artaxerxe", ceea ce înseamnă anul 432 î.Cr.

 

Contextul istoric: Așa cum am arătat, Neemia a sosit pentru prima dată la Ierusalim în anul 445 î.Cr. „Rămășița" iudeilor întorși din robie se afla deja în țară de aproximativ 90 de ani. Zorobabel și generația lui muriseră între timp. În locul lor trăia acum o altă generație, în cei 90 de ani de viețuire în Israel, evreii reconstruiseră Templul, e drept cu dimensiuni mult mai mici și mai modeste decît fosta construcție ridicată de Solomon. Întreaga lucrare durase numai patru ani, patru luni și zece zile (Hagai 1:15 și Ezra 6:15). După alți 60 de ani venise în Ierusalim și Ezra însoțit de 2.000-3.000 de oameni (Ezra 8:1-14). Condițiile morale și spirituale în care trăiau evreii erau de plîns. Mai marii poporului, preoții, leviții și mulți din popor contractaseră căsătorii mixte cu femeile din neamurile idolatre din jur. Chiar dacă nu a produs o întoarcere totală spre idolatrie, această condiție încuraja practicarea ei pe teritoriul Israelului. Mai mult, stricarea purității neamului punea în pericol însăși existența lui distinctă în istorie. Nu este de mirare că Ezra s-a umplut de consternare și de mînie (Ezra 9:3-15).

 

Acum, după alți 12 ani, se întoarce la Ierusalim Neemia. Situația găsită de el nu este mai puțin tragică. Zidurile cetății erau încă în ruină, iar poporul era fără viziune și fără vlagă, departe de strălucirea care ar fi trebuit să-i încununeze destinul mesianic.

 

Conținutul cărții: Obiectivul vizitei lui Neemia a fost rezidirea zidurilor Ierusalimului. Am văzut cum cartea lui Ezra a fost împărțită în două secțiuni majore: refacerea Templului și refacerea vieții de închinăciune. Acum cartea lui Neemia se împarte similar în: refacerea zidurilor cetății (Neemia 1-4) și restaurarea poporului în ascultare și împlinire a Legii (Neemia 7-13). Cărturarul Ezra este ajutorul lui Neemia în lucrarea de citire și explicare a Legii către popor (Neemia 8:1-18).

 

Mesajul cărții: Neemia este un exemplu de dedicație și dăruire. El a fost gata să lase prestigiul și confortul de la curtea împăratului Artaxerxe pentru a participa la reconstrucția materială și la restaurarea religioasă a poporului său. Neemia a realizat o lucrare monumentală într-un interval record de timp. Acest om a fost un geniu al administrației și organizării. Un studiu al metodelor folosite de el este un izvor de inspirație pentru conducătorii din toate timpurile. El a fost un om al rugăciunii, al credinței, al curajului și al acțiunii. Comentînd viața lui Neemia am putea spune: „Doamne, fă-ne spirituali în întregime, dar lasă-ne plini de naturalețe și mai ales de spirit practic!".

 

SCHIȚA CĂRȚII

 

I. RECONSTRUIREA ZIDULUI l - 6

a. Situată Ierusalimului, 1:1-3

b. Reacția lui Neemia, 1:4

c. Rugăciunea lui Neemia, 1:5-11

d. Plecarea la Ierusalim, 2:1-10

e. Îmbărbătarea poporului, 2:11-20

f. Repartizarea sectoarelor, 3:1-32

 

g. Rezistenta în fata atacurilor

Atacul batjocorei, 4:1-6

Atacul prin forță, 4:7-23

Atacul nedreptăți, 5:1-19

Atacul compromisului, 6:1-4

Atacul înșelăciunii, 6:10-14

 

h. Terminarea lucrării, 6:15-7:4

 

II. REFORMA RELIGIOASĂ 7-13

a. Reînregistrarea poporului, 7:5-73

b. Recitirea Legii, 8:1-8

c. Răspunsul poporului, 8:9-18

d. Pocăința poporului, 9:1-38

e. Refacerea legămîntului, 10:1-39

f. Repopularea orașelor, 11:1-12:26

g. Rededicarea zidurilor, 12:27-47

 

h. Reforme religioase

În relațiile cu ne-evreii, 13:1-3

În relațiile cu preoțimea, 13:4-14

În relația cu Sabatul, 13:15-22

În relațiile de căsătorie, 13:23-31

 

*****************************************