ÎNGERI ȘI ÎNGERUL DOMNULUI

 

Judec. 2:1 „îngerul Domnului S-a suit din Ghilgal la Bochim, si a zis: „Eu v-am scos din Egipt, și v-am adus în țara pe care am jurat părinților voștri că v-o voi da. Am zis: „Niciodată nu voi rupe legământul Meu cu voi. "

 

Îngerii sunt menționați frecvent în Biblie. Acest articol oferă o prezentare a învățăturii Bibliei despre îngeri. ÎNGERII. Cuvântul „înger" (malak în ebraică; angelos în greacă) înseamn㠄mesager", îngerii sunt mesagerii sau slujitorii cerești ai lui Dumnezeu (Evr. 1:13-14), creați de Dumnezeu înainte ca pământul să fi fost întemeiat (Iov 38:4-7; Ps. 148:2/5; Col. 1:16). (1) Biblia vorbește de îngeri buni și răi, deși ea accentuează faptul că toți îngerii au fost creați de la început buni și sfinți (Gen. 1:31). Având libertatea să aleagă, numeroși îngeri s-au unit în răzvrătirea lui Satan (Ez. 28:12-17; II Petru 2:4; Iuda 6; Apoc! 12:9; vezi Mat. 4:10, ) și au căzut din starea lor de har de la început, ca slujitori ai lui Dumnezeu, în felul acesta pierzându-și rolul lor ceresc, în mod incontestabil, demonii Noului Testament trebuie să fie identificați cu acei îngeri căzuți (Mat. 25:41; vezi Iuda 6, ; vezi articolul PUTEREA ASUPRA SATANEI ȘI A DEMONILOR, ).

(2) Biblia vorbește de o mare oștire de îngeri buni (I Împ. 22:19; Ps. 68:17; 148:2; Dan. 7:9-10; Apoc. 5:11), deși doar numele a doi dintre ei sunt menționate în Scriptură: Mihail (Dan. 12:1; Iuda 9; Apoc. 12:7) și Gavril (Dan. 9:21; Luca 1:19, 26). în mod evident ei sunt împărțiți în ranguri diferite: Mihail este numit arhanghel (literal „înger conducător", Iuda 9; compară cu I Tes. 4:16); există serafimi (Is. 6:2), heruvimi (Ez. 10:1-3), îngeri cu autoritate și stăpânire (Efes. 3:10; Col. 1:16) și mii și mii de duhuri îngerești slujitoare (Evr. 1:13-14; Apoc. 5:11).

(3) Ca ființe spirituale, îngerii buni se închină lui Dumnezeu (Evr. 1:6; Apoc. 5:11; 7:11), fac voia Lui (Num. 22:22; Ps. 103:20), văd fața Sa (Mat. 18:10), sunt supuși lui Hristos (I Petru 3:22), sunt superiori oamenilor (Evr. 2:6-7) și locuiesc în sferele cerești (Marcu 13:22; Gal. 1:8). Ei nu se căsătoresc (Mat. 22:30), nu vor muri niciodată (Luca 20:34-36) și nu trebuie să li se închine cineva (Col. 2:18; Apoc. 19:9-10). Ei pot lua înfățișare umană (de obicei apar ca niște tineri, fără aripi, compară Gen. 18:2, 16 cu 19:1; Evr. 13:2).

(4) Îngerii îndeplinesc numeroase lucrări pe pământ, la porunca lui Dumnezeu. Ei au avut un rol special în revelarea Legii lui Dumnezeu (Fapte 7:38; comp. cu Gal. 3:19; Evr. 2:2). Slujbele lor sunt în primul rând legate de rolul lor în misiunea de răscumpărare împlinită de Hristos (vezi Mat. 1:20-24; 2:13; 28:2; Luca 1-2; Fapte 1:10; Apoc. 14:6-7). Ei se bucură pentru un singur păcătos care se pocăiește (Luca 15:10), slujesc în folosul poporului lui Dumnezeu (Dan. 3:25; 6:22; Mat. 18:10; Evr. 1:14), observă viața comunităților creștine (I Cor. 11:10; Efes. 3:10; 1 Tim. 5:21), aduc mesaje de la Dumnezeu (Zah. 1:14-17; Fapte 10:1-8; 27:23-24), aduc răspunsuri la rugăciuni (Dan. 9:21-23; Fapte 10:4), ajută uneori la tălmăcirea viselor profetice și a viziunilor (Dan. 7:15-16), întăresc în încercări pe poporul lui Dumnezeu (Mat. 4:11; Luca 22:43), ocrotesc pe sfinții care se tem de Dumnezeu și urăsc răul (Ps. 34:7; 91:11; Dan. 6:22; Fapte 12:7-10), pedepsesc pe cei care sunt vrăjmașii lui Dumnezeu (II Împ. 19:35; Fapte 12:23; Apoc. 14:17-16:21), poartă război împotriva a ceea ce este demonic (Apoc. 2:7-9) și duc pe cei mântuiți în cer (Luca 16:22).

(5)     În decursul evenimentelor care vor avea loc în vremea sfârșitului, se va intensifica războiul dintre Mihail cu îngerii buni, pe de o parte, și Satana cu oștirea
lui demonică, pe de altă parte (Apoc. 12:7-9). Îngerii Vor însoți pe Hristos când El va reveni (Mat. 24:30-31) și vor fi prezenți la judecata întregii omeniri (Luca 12:8-9).

ÎNGERUL DOMNULUI.

O mențiune specială trebuie să fie făcută în legătură cu „Îngerul Domnului" (uneori „îngerul lui Dumnezeu"), un înger unic care apare atât în Vechiul Testament cât și în Noul Testament.

(1) Prima apariție de acest fel a avut  loc în pustie, în fața lui Agar (Gen. 16:7); alte apariții au implicat oameni ca Avraam (Gen. 22:11, 15), Iacov (Gen. 31:11-13), Moise (Ex. 3:2), toți Israeliții în timpul exodului (Ex. 14:19) și mai târziu la Bochim (Jud. 2:1, 4), Balaam (Num. 22:22-36),  Iosua (Ios. 5:13-15, unde „Căpetenia oștirii Domnului" este foarte probabil îngerul Domnului), Ghedeon (Jud. 6:11), David (I Cron. 21:16), Ilie (II Împ. 1:3-4), Daniel , (Dan. 6:22) și losif (Mat. 1:20; 2:13).

 (2) Îngerul Domnului îndeplinește însărcinări asemănătoare cu cele ale îngerilor, în general. Câteodată el aducea mai multe mesaje de la Domnul pentru poporul Său (Gen. 22:15-18; 31:11-13; Mat. 1:20). Alteori, Dumnezeu trimitea pe îngerul Său ca vegheze asupra nevoilor poporului Său (I Împ. 19:5-7), ca să-i ocrotească de primejdii (Ex. 14:19; 23:20; Dan. 6:22) și, când era cazul, să nimicească pe dușmanii lor (Ex. 23:23; II Împ. 19:34-35; comp. cu Is. 63:9). Când oameni din poporul lui Dumnezeu se răzvrăteau și păcătuiau greu, îngerul Său putea fi trimis ca să-i nimicească (II Sam. 24:16-17).

(3) Identitatea îngerului Domnului a fost discutată, mai ales din cauza felului în care El se adresa de multe ori oamenilor. Să reținem următoarele: (a) în Jud. 2:1, îngerul Domnului spune: ,Eu v-am scos din Egipt și v-am adus în țara pe care am jurat părinților voștri că v-o voi da. Am zis: „Niciodată nu voi rupe legământul Meu cu voi". Când sunt comparate cu alte pasaje din Scriptură care descriu același eveniment, aceste acțiuni erau fapte ale Domnului, Dumnezeului legământului Israeliților. El a fost Cel care a jurat lui Avraam, Isaac și Iacov să dea țara Canaanului urmașilor lor (Gen. 13:14-17; 17:8; 26:2-4; 28:13); El a promis că acest legământ va fi veșnic (Gen. 17:7); El i-a scos pe Israeliți din Egipt (Ex. 20:1-2); și El i-a ajutat să intre  în țara promisă (Ios. 1:1-2). (b) Când îngerul Domnului a apărut înaintea lui  Iosua, acesta s-a aruncat cu fața la pământ și s-a închinat înaintea Lui (Ios. 5:14). O astfel de reacție a făcut pe mulți să creadă că acest înger era o manifestare vizibilă a Domnului Dumnezeu Însuși; altminteri îngerul l-ar fi învățat pe Iosua că nu trebuie să i se închine (cf. Apoc. 19:10; 22:8-9). (c) Chiar mai explicit, îngerul Domnului care i s-a arătat lui Moise în rugul aprins, a spus în termeni categorici: „Eu sunt Dumnezeul tatălui tău, Dumnezeul lui Avraam, Dumnezeul lui Isaac și Dumnezeul lui Iacov" (Ex. 3:6; vezi Gen. 16:7, ; Ex. 3:2, ).

(4) Fiindcă îngerul Domnului este atât de strict identificat cu Domnul însuși și fiindcă El a apărut cu înfățișare umană, unii îl consideră o apariție a lui Hristos Cel veșnic, a doua Persoană a Sfintei Treimi, înainte de întruparea și nașterea Sa din fecioară.