HAGAI

 

Hagai, Zaharia și Maleahi sînt cei 3 profeți care au fost ridicați de Dumnezeu între evrei după revenirea din robia babiloniană. Cărțile lor trebuiesc citite pe fondul evenimentelor istorice descrise de Ezra, Neemia și Estera.

 

Titlul: Cartea poartă numele celui ce a scris-o: „Hagai". Acest nume este o prescurtare a lui „Hagaiah" și se poate traduce prin „sărbătoarea Domnului".

 

Autorul: Numele lui Hagai este menționat de 9 ori în textul cărții (Hagai 1:1, 3, 12, 13; 2:1, 10, 13, 14, 20). Singura dată cînd mai este menționat în altă carte a Bibliei (Ezra 5:1; 6:14) îl întîlnim pe profet activînd alături de Zaharia încercînd să trezească entuziasmului evreilor pentru rezidirea Templului.

 

Data: Timpul cînd a activat Hagai este foarte ușor de aflat din datele pe care ni le furnizează textul la începutul fiecărui capitol. Profetul și-a rostit mesajele într-un interval de numai 4 luni, între l Septembrie și 24 Decembrie 520 î.Cr. Ne aflăm la 15 ani după decretul dat de împăratul persan Cir, prin care s-a îngăduit evreilor să se reîntoarcă în țara lor și să-și reclădească Templul.

 

Contextul istoric: În urma decretului dat de Cir (538 î.Cr.), o „rămășiță" din numărul total al evreilor răspîndiți prin țările imperiului s-au întors acasă. În convoiul condus de Zorobabel s-au înapoiat aproximativ 50.000 de iudei. Restul, estimat la cîteva milioane au preferat să rămînă prin ținuturile în care își făcuseră un rost și o situație, în țară s-au întors mai ales preoții, leviții și săracii. Entuziasmul reconstruirii pe ruinele trecutului glorios s-a spulberat însă repede sub povara greutăților și sub amenințările dușmanilor care nu vedeau cu ochi buni întărirea națională și refacerea religioasă a poporului ales (Ezra 4-6). Găsind că este mai ușor să aștepte vremuri mai prielnice, decît să riște o înfruntare directă cu dușmanii, evreii au stopat orice încercare de reconstrucție a Templului în anui 534 î.Cr. Au trecut așa 14 ani de așteptare, încet, încet poporul și-a rezidit case pe temeliile vechilor așezări ale Ierusalimului. Templul ieșise din preocupările lor. Preocuparea pentru progresul economic fusese luată ca scuză pentru neglijarea vieții religioase de închinăciune. În acest context, Dumnezeu i-a ridicat pe Hagai și pe Zaharia ca să mustre poporul și ca să-i îndemne să reia reconstruirea casei Domnului. Zaharia a început să profețească între cel de al doilea și cel de al treilea mesaj rostit de Hagai. Sub impulsul îndemnurilor lor, poporul s-a apucat de treabă (520 î.Cr.) și reconstrucția a fost terminată în anui 516 î.Cr. (Ezra 6:15). Deși pe afară totul părea în ordine, din Talmud aflăm că în această nouă clădire a Templului evreii nu au mai avut nici chivotul legămîntului și nici Urim și Tumim.

 

Conținutul cărții: Mesajul profetic rostit de Hagai a constat într-o serie de 4 cuvîntări. Conținutul lor a alternat între mustrare (primul și al treilea) și încurajare (al doilea și al patrulea). Poporul ajunsese mai preocupat cu înfrumusețarea caselor proprii decît de refacerea casei Domnului. Această delăsare în problemele religioase n-a fost ușor de vindecat. Hagai a profețit numai 4 luni, dar Dumnezeu l-a ridicat apoi pe Zaharia care a profețit timp de 3 ani de zile. După ei, Dumnezeu a continuat să mustre și să îndemne poporul prin Maleahi.

 

Mesajul proorocului Hagai este o chemare la o reașezare a priorităților în ierarhia stabilită de Dumnezeu. El avertizează poporul de pericolul neglijenței în slujirea Domnului. Hagai le arată evreilor că atîta timp cît ei nu se vor angaja să-l slujească pe Domnul, Dumnezeu le va încurca treburile și le va opri binecuvîntarea: „Uitați-vă cu băgare de seamă la căile voastre! Vă așteptați la mult, și iată că ați avut puțin; l-ați adus acasă, dar Eu l-am suflat. Pentru ce? zice Domnul oștirilor. Din pricina Casei Mele, care stă dărîmată, pe cînd fiecare din voi aleargă pentru casa lui" (Hagai l:7, 9).

 

Cuvinte cheie și teme caracteristice: Cartea lui Hagai marchează o piatră de hotar în istoria lui Israel. Rezidirea Templului nu s-a făcut oricînd. Data fusese aleasă de Dumnezeu din veșnicie. Acesta a fost motivul pentru care, tocmai atunci, Domnul a trezit duhul lui Zorobabel prin lucrarea lui Hagai și a lui Zaharia. Se împliniseră cei 70 de ani de „pustiire" rînduiți de Dumnezeu asupra Ierusalimului și asupra Templului. Ieremia anunțase că: „Țara aceasta va fi o paragină, un pustiu, și neamurile acestea vor fi supuse împăratului Babilonului timp de 70 de ani" (Ier. 25:11). La încheierea acestei perioade, îngerul din cartea profetului Zaharia întreabă: „Doamne al oștirilor, pînă cînd nu vei avea milă de Ierusalim și de cetățile lui Iuda, pe care Te-ai mîniat în acești șapte zeci de ani?" (Zah. 1:12). Profetul Hagai este cel trimis să anunțe celor din Ierusalim răspunsul Domnului: „Din ziua aceasta, Îmi voi da binecuvîntarea Mea" (Hagai 2:19).

 

Mesajul cărții: Întreaga întîmplare este o ilustrație desăvîrșita pentru afirmația Domnului Isus Cristos din Matei 6:33: „Căutați mai întîi împărăția lui Dumnezeu și neprihănirea Lui, și toate celelalte lucruri vi se vor da pe deasupra".

 

SCHIȚA CĂRȚII

 

I. ÎNDEMN LA REÎNCEPEREA REZIDIRII TEMPLULUI (1:1-15)

Expresia caracteristică: „Suiți-vă pe munte, aduceți lemne și zidiți Casa!"

 

II. ÎMBĂRBĂTARE ȘI ÎNCURAJARE (2:1-9)

Expresia caracteristică: „Fii tare... Căci Eu sînt cu voi și Duhul Meu este în mijlocul vostru" (Hagai 2:4-5).

 

III. ÎNDEMNARE ȘI PROCLAMARE (2:10-19)

Expresia caracteristică: „Dar din ziua aceasta îmi voi da binecuvîntarea Mea" (Hagai 2:19).

 

IV. CONFIRMARE (2:20-23)

Expresia caracteristică: „În ziua aceea, te voi lua și te voi păstra ca pe o pecete; căci Eu te-am ales" (Hagai 2:23).

 

*******************************