EZRA

 

Cele trei cărți mai mici care ne stau acum în față - Ezra, Neemia și Estera - încheie seria celor 17 cărți istorice care alcătuiesc prima secțiune a Vechiului Testament. Aceste trei cărți trebuiesc studiate împreună deoarece ele înregistrează lucrarea lui Dumnezeu cu poporul Israel după întoarcerea evreilor din robia Babiloniană. Ezra și Neemia se ocupă de „rămășița" care s-a întors în Ierusalim și în Iudea, iar Estera explică ce s-a întîmplat cu poporul care a preferat să rămînă prin țările în care fuseseră duși. Pentru o mai bună înțelegere a acestor cărți care marchează sfîrșitul cronicilor istorice este bine să citim și ultimele trei cărți din secțiunea cărților profetice: Hagai, Zaharia și Maleahi, căci ei au fost profeții ridicați de Dumnezeu în Israel în perioada de după robie.

 

Titlul: Dacă această carte ar fi fost numită nu după numele autorului ei, ci după conținutul pe care îl are, ea ar fi putut fi intitulată: „Cartea restaurării", „Cartea repatrierii" sau „Cronica rămășiței lui Iuda". Dacă ar fi fost numită după numele eroilor ei principali, ar fi trebuit să i se spună: „Cartea lui Zorobabel și a lui Ezra". Titlul ei este îns㠄Ezra" și aceasta subliniază și mai mult rolul jucat de această extrordinară personalitate în lucrarea pe care Dumnezeu a făcut-o pentru reașezarea Israelului în tiparul divin.

 

Autorul: Ezra face parte din marele triumvirat al cărturarilor responsabili pentru scrierea Vechiului Testament: Moise, Samuel și Ezra. Tradiția evreiască, prin Talmud, îl consideră pe Ezra unul dintre cei mai proeminenți lideri din istoria lui Israel. Lui îi sînt atribuite cinci lucrări capitale pentru identitatea evreilor ca neam: (1) înființarea în Babilon a unei instituții cu numele de: „Sinagoga cea mare". Această școală rabinică era alcătuită dintr-un număr de 120 de membrii, toți urmași ai profeților și întemeietori ai grupării „cărturarilor" care au păstrat și transmis apoi scrierile sfinte evreiești; (2) alcătuirea „canonului" Vechi Testamental. Sub acest nume este descris㠄culegerea de Scripturi sfinte evreiești recunoscute de toți evreii ca avînd autoritate dumnezeiască". Ezra le-a așezat pe toate în trei categorii distincte numindu-le: Legea, Profeții și Scrierile; (3) trecerea de la scrierea antică ebraică la scrierea evreiască cu caractere grafice asiriene; (4) alcătuirea Cronicilor ca un rezumat al istoriei evreiești și scrierea cărților Ezra și Neemia; (5) înfințarea sinagogilor locale ca locuri în care poporul să citească și să învețe perceptele religiei evreiești.

 

Faptul că Ezra este socotit autorul originalului ebraic al cărților 1 și 2 Cronici, Ezra și Neemia nu înseamnă că el nu a folosit fragmente din scrierile altor autori său că porțiunea autobiografică din cartea Neemia nu ar fi putut fi scrisă chiar de Neemia însuși.

 

Data: Cartea se ocupă cu unul dintre cele mai importante evenimente din istoria Israelului: întoarcerea din robie. Această întoarcere nu s-a făcut într-o singură etapă, ci în mai multe. Tot așa și pentru consemnarea evenimentelor putem presupune că există mai multe date ale scrierii. Refacerea vieții religioase a Israelului a durat o perioadă de aproximativ o sută de ani. În acest interval de timp au existat două perioade mai mici de o excepțională importanță:

 

1. Cei 20 de ani (537-517 î.Cr.) scurși între darea decretului lui Cir-persanul și pînă într-al șaselea an al domniei lui Dariu-medul, în care, sub conducerea lui Zorobabel ca guvernator și Iosua ca preot, poporul a rezidit Templul. Pentru cunoaștera evenimentelor din această perioadă citiți Ezra 1-6, Zaharia și Hagai, ultimele două capitole din cartea 1 Cronici, primul capitol din cartea 2 Cronici, Psalmii 126 și 137, precum și referințele despre împăratul persan Cir din cartea profetului Isaia (Isaia 44:23 pînă la 45:8).

 

2. Cei 25 de ani (458-433 î.Cr.) în care Neemia, ca guvernator, Ezra, ca preot au condus lucrarea de refacere a zidurilor Ierusalimului, în vremea aceea a activat profetul Maleahi.

 

În cartea Ezra ne întîlnim cu amîndouă aceste perioade, în Neemia găsim numai cea de a doua perioadă.

 

Contextul istoric: Evreii au fost duși în robie mai întîi de asirieni (1 Împ. 17) și apoi de babilonieni (2 Împ. 25). După 70 de ani de robie, împăratul persan Cir le-a dat dreptul de a se întoarce în țara lor. Babilonul căzuse între timp sub cucerirea medo-persanilor (Octombrie 539 î.Cr.). Cele zece seminții luate în robie de asirieni nu s-au mai întors în Israel, în anul 537 î.Cr. s-au întors în Israel primii evrei veniți din robie. În anul 516 î.Cr. a fost încheiată reclădirea Templului, în anul 479 î.Cr. Estera a devenit împărăteasa Persiei (ca soție a lui Xerxes). În anul 458 î.Cr. Ezra a condus cel de al doilea convoi de evrei care s-au întors din robie, în anul 445 î.Cr. Neemia a reconstruit zidurile Ierusalimului.

 

Conținutul cărții: Ezra ne aduce înaintea ochilor cel de al doilea „Exod" din istoria evreilor. Primul avusese loc în Egipt sub conducerea lui Moise. Cel de al doilea are loc acum din Babilon sub conducerea lui Ezra. Ca și Moise, Ezra este un om al cărții, cu o educație aleasă și destinat să alcătuiască culegerea de cărții sfinte ale neamului.

 

Avem toate motivele să credem că la început, 1 și 2 Cronici, Ezra și Neemia au format o singură scriere istorică. Evreii și creștinii din primele veacuri l-au considerat pe Ezra drept autor al acestor compilații.

 

Numărul celor întorși din Babilon cu ocazia plecării primului convoi a fost de aproximativ 50.000 de oameni. Este un număr relativ mic fată de totalul evreilor care plecaseră în robie și cu mult mai mic decît numărul total al evreilor aflați în exil la aceea oră. Cei ce s-au întors au alcătuit într-adevăr numai o „rămășiță". Ceilalți au preferat să uite necazurile strămoșilor lor și s-au hotărît să rămînă între neamurile printre care fuseseră strămutați. Se poate ca mulți dintre ei să fi reușit între timp să-și facă un rost și o situație materială prosperă. Perspectiva întoarcerii în sărăcia Israelului pentru a-i rezidi dărîmăturile nu a părut prea atrăgătoare multora dintre ei. Întoarcerea celor 50.000 și faptele lor sînt descrise în primele 6 capitole ale cărții Ezra. Celelalte capitole, (7-10), descriu întoarcerea lui Ezra la Ierusalim și lucrarea lui de refacere și reformă spirituală a poporului.

 

Cuvinte cheie și teme caracteristice: întreaga carte gravitează în jurul declarației următoare: „Căci Ezra își pusese inima să adîncească și să împlinească Legea Domnului, și să învețe pe oameni în mijlocul lui Israel legile și poruncile" (Ezra 7:10).

 

Mesajul cărții: Cartea lui Ezra este un tipar pentru mișcările de trezire spirituală. Conținutul ei ne arată 6 pași spre o stare după voia lui Dumnezeu:

 

1. Întoarcerea în țară (cap.1 și 2) - revenirea la străvechea vatră a credinței.

2. Reclădirea altarului (cap. 3:1-6 - reluarea unei vieți de rugăciune.

3. Reclădirea Templului (3:8-13) - reconsiderarea atitudinii față de Dumnezeu.

4. Înfruntarea dușmanilor (cap.4) - respingerea ispitelor și tentațiilor care ne-ar putea opri din drum.

5. Îndemn profetic (5:1-6:14) - supunerea față de autoritatea Cuvîntului lui Dumnezeu.

6. Terminarea Templului (6:15-22) - perseverența în ascultarea și cinstirea Domnului.

 

O astfel de refacere spirituală trebuie să se producă din cînd în cînd în fiecare dintre noi. Ea este necesară mai ales atunci cînd creștinismul nostru s-a poticnit undeva în trecut și ajungem să ne dăm seama că trăim "robia" sub apăsarea dușmanilor sufletului nostru. Din cînd în cînd este bine să se ridice cîte un Pavel care să preia mesajul lui Ezra și să ne întrebe: „Oh, Galateni nechibzuiți! Cine v-a, fermecat pe voi, înaintea ochilor cărora a fost zugrăvit Isus Cristos ca răstignit?" „Voi alergați bine; cine v-a tăiat calea ca să n-ascultați de adevăr?" (Galat. 3:1; 5:7)

 

Mesajul despre Dumnezeu pe care îl găsim în această carte poate fi parafrazat cu un text din Ieremia: „Căci Domnul nu leapădă pentru totdeauna. Ci, cînd mîhnește pe cineva, Se îndură iarăși de el, după îndurarea Lui cea mare" (Plîngerile lui Ieremia 3:31-32).

 

SCHIȚA CĂRȚIII

 

I. ÎNTOARCEREA LUI ZOROBABEL 1-6

Decretul lui Cir, 1:1-11

 

NUMĂRĂTOAREA POPORULUI

Conducătorii, 2:1-2

Familiile, 2:3-20

Cetățile, 2:21-35

Preoții, 2:36-39

Leviții, 2:40-42

Slujitorii, 2:43-54

Robii lui Solomon, 2:55-58

Descendenți neconfirmați, 2:59-63

Cifra totală, 2:64-70

 

RECONSTRUIREA TEMPLULUI

Rezidirea altarului, 3:1-3

Sărbătoarea Corturilor, 3:4-6

Refacerea temeliilor Templului, 3:7-13

 

AMÎNAREA ZIDIRII TEMPLULUI

Samaritenii vor să participe, 4:1 -3

Compromisul refuzat, 4:4-5

Consecința, 4:6-24

Zidirea Templului începe iarăși, 5:1-17

Decretul lui Dariu, 6:1-12

Terminarea zidirii, 6:13-15

Sfințirea Templului, 6:16-22

 

II. ÎNTOARCEREA LUI EZRA 7-10

Întoarcerea la Ierusalim, 7:1-8:36

 

TREZIREA SPIRITUALĂ DE LA IERUSALIM

Starea poporului, 9:1-4

Mărturisirea lui Ezra, 9:5-15

Legămîntul cu poporul, 10:1-8

Curățirea poporului, 10:9-44

 

                            ÎMPĂRAȚI                            DATE                         CAPITOLE ÎN CARTEA                               TEXTE

                                                                                                                      EZRA                                                             corespondente

                                   Cirus                                       538-530                      Capitolele 1-6

                                   Cambises                                530-522                      (deși nu sunt menționate numele                       Hagai și Zaharia

                                                                                                                      Lui Cambises și Smerdis)

                                   Smerdis                                   522

                                   Darius                                     521-486

                                   Xerxes I                                  486-465                      4:6                                                                  Estera

                                   Artaxerxe I                              464-423                      4:7-23 și cap. 7-10                                         Maleahi

                                   Darius II                                  423-404                                                                                            Neemia                                                          

***********************************************