ESTERA

 

Cele trei mici cărți de la sfîrșitul secțiunii rezervate cănilor istorice: Ezra, Neemia și Estera ne dezvăluie lucrarea făcută de Dumnezeu cu evreii întorși din robia babiloniană. Deosebirea dintre cartea Estera și celelalte două este că, în timp ce Ezra și Neemia descriu soarta celor întorși în țara lui Israel, Estera descrie un eveniment petrecut în viața milioanelor de evrei rămași răsfirați prin toate țările imperiului.

 

Titlul: Împreuna cu cartea Rut, Estera este singura carte din Biblie care poartă drept titlu un nume de femeie. Această eroină a neamului ei, fusese mai întîi numită Hadasa, dar numele ei evreiesc a fost schimbat pentru folosul celor de la curtea imperială în „Estera" care se traduce prin „steaua răsăritului".

 

Autorul: Nimeni nu știe cu certitudine cine este autorul acestei remarcabile cărți.

 

Data: Nu este nici ea cunoscută. Acțiunea cărții se petrece însă ca timp undeva între capitolele 6 și 7 ale cărții lui Ezra.

 

Contextul istoric: Probabil că ați auzit de Xerxes, unul dintre cei mai renumiți împărați ai antichității, care a pornit cu o expediție militară împotriva Greciei și a cărei flotă a fost înfrîntă în bătălia de la Salamina (480 î.Cr.). A fost una dintre cele mai importante bătălii navale din istorie. Xerxes acela este tocmai Ahașveroș, împăratul persan pomenit în cartea Esterei. Din cele scrise de istoricul grec Herodot, se pare că ospățul din primul capitol al cărții Estera a fost prilejuit tocmai de consiliul pentru pregătirea expediției amintite. Patru ani mai tîrziu, cînd Xerxes mai căuta încă mîngăiere după dureroasa înfrîngere suferită, evreica Estera a fost făcută împărăteasă (Estera 2:16).

 

Conținutul cărții: Două femei tinere își dau mîna peste veacuri în dragostea lor pentru poporul evreu: Rut și Estera. Istoria Esterei este frumoasă cum numai o istorie orientală poate să fie. Întreaga acțiune se desfășoară în jurul a trei ospețe: ospățul dat de Ahașveroș în cinstea tuturor domnitorilor și slujitorilor lui (cap. 1 și 2), ospățul dat de Estera (cap. 7) și ospățul prilejuit de sărbătoarea Purim (cap.9). Subiectul întregii acțiuni este clar: Dumnezeu știe să-și păstreze poporul Său în mijlocul celor mai adverse condiții. Departe de casă, pierduți în mijlocul unui uriaș imperiu, fără privilegii, dar cu demnitatea celor ce nu se pleacă decît în fața lui Iehova, evreii au părut o pradă ușoară în ochii verosului Haman, unul dintre cei mai înalți demnitari ai împăratului. Pentru potolirea propriului său orgoliu, acest Haman pune la cale o stratagemă prin care urmărește distrugerea tuturor evreilor din imperiul persan. Evenimentele se succed cu repeziciune, situațiile se schimbă pe neașteptate și Haman se trezește condamnat la moarte, iar evreii de pretutindeni sfîrșesc prin a avea două zile de bucurie și de răzbunare asupra tuturor dușmanilor lor.

 

Cuvinte cheie și terne caracteristice: Ceea ce izbește de la început în textul cărții Estera este totala absență a numelui lui Dumnezeu. Motivul acestei omiteri a fost căutat de-a lungul secolelor de mulți comentatori. Mulți spun că tradiția a hotărît ca această carte să fie citită în cursul serbărilor din zilele de Purim, care sunt „zile de ospăț și de sărbătoare" (Estera 9:21-22) și din respect pentru Dumnezeu a fost mai bine ca numele Lui să nu fie amestecat cu băutura și veselia fără frîu.

 

Un verset care a trecut limitele acestei cărți, trecînd în patrimoniul universal este Estera 4:14: „Căci dacă vei tăcea acum, ajutorul și izbăvirea va veni din altă parte pentru iudei, dar tu și casa tatălui tăi veți pieri. Și cine știe dacă nu pentru o vreme ca aceasta ai ajuns la împărăție".

 

Mesajul cărții: Cartea ne vorbește clar despre „providența" divină manifestată prin felul în care Dumnezeu își păstrează mereu poporul. El lucrează prin ordinea naturală a evenimentelor, fără să prejudicieze voința liberă a vreunui om și fără să întrerupă curgerea firească a întîmplărilor. Totuși, în spatele celor ce se întîmplă este înțelepciunea Lui și grija Lui nemărginită pentru aceia pe care îi iubește.

 

Estera este un portret de frumusețe trupească și sufletească feminină: plăcută la chip și modestă la suflet (2:15), înțeleaptă (2:9-17; 5:1-3), ascultătoare (2:10), smerită (4:16), curajoasă (7:6), loială și perseverentă (2:22; 8:1-2; 7:3-4).

 

Mardoheu este un exemplu de urmat pentru toți bărbații: „căci a căutat binele poporului său și a vorbit pentru fericirea întregului său neam" (Estera 10:3).

 

SCHIȚA CĂRȚII

 

I. PRELIMINARII l - 5

a. Destituirea împărătesei Vasti, 1:1-22

b. Descoperirea lui Estera, 2:1-20

c. Devotamentul lui Mardoheu, 2:21-23

d. Decretul lui Haman, 3:1-15

 

II. MOMENTUL DE CRIZĂ, 4 - 5

a. Mardoheu apelează la Estera, 4:1-14

b. Răspunsul Esterei, 4:15-17

c. Bunăvoința împăratului, 5:1-8

d. Aroganța criminală a lui Haman, 59-14

 

III. IZBĂVIREA PROVIDENȚIALĂ 6-10

 

ÎNFRÎNGEREA LUI HAMAN

a. Haman umilit, 6:1-7:10

b. Haman este spînzurat, 7:1-10

c. Decretul lui Ahașveroș și Mardoheu, 8:1-17

d. Răzbunarea asupra dușmanilor, 9:1-19

e. Instituirea sărbătorii Purim, 9:20-32

f. Faima și cinstea lui Mardoheu, 10:1-3

 

*************************************************